Mii de credincioși din toată țara au venit astăzi la Mănăstirea Tismana, din județul Gorj, pentru a fi prezenți la festivitățile prilejuite de proclamarea locală a canonizării Sfântului Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana.
Manifestările au debutat de vineri, 19 septembrie, cu deschiderea oficială a Simpozionului Național „Mărturisitori ai Bisericii Ortodoxe Române în secolul XX: Sfântul Cuvios Gherasim Iscu și Mănăstirea Tismana în perioada comunistă“, cu participarea unor distinși invitați din mediul teologic și academic, precum și cu lansări de cărţi dedicate vieții și muceniciei Sfântului Cuv. Mc. Gherasim de la Tismana.
Sâmbătă seara a avut loc Slujba de Priveghere în cinstea Sfântului Gherasim, iar duminică s-a desfășurat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie săvârșită în altarul de vară al mănăstirii, susținut de un sobor de arhierei, preoți și diaconi, după care a urmat Ceremonialul proclamării canonizării.
Cu greu s-a putut găsi un loc de parcare în apropierea mănăstirii, astfel că mașinile au fost parcate chiar la o distanță de peste un kilometru de lăcașul monahal. Numeroși polițiști și jandarmi au asigurat ordinea desfășurării evenimentului religios.

Au fost organizate pelerinaje din diferite locuri din țară, astfel că grupurile de credincioși au fost aduse cu autocarele. „Suntem din Hunedoara. Am dorit să particip pentru că este un eveniment unic“, a spus o femeie din Petroșani.

Cine a fost starețul Gherasim
Starețul Gherasim a murit din cauza opresiunii la care a fost supus de regimul comunist.
„Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana a fost stareț al mănăstirilor Tismana și Arnota, propovăduitor al credinței în Transnistria și deținut politic martirizat pentru credință.
Născut în județul Bacău, a intrat în viața monahală de la 12 ani. După studii de Teologie la București, a fost, pe rând, stareț la Arnota, bibliotecar la Cernica, apoi misionar în Transnistria. În 1943, a fost numit stareț la Tismana.
În 1948 a fost arestat, după ce a fost contactat de luptătorii din rezistența anti-comunistă și a ținut o predică anti-comunistă. Dus inițial la Craiova, apoi la Aiud, Pitești, Gherla și la Canal, la Poarta Albă. După lungi suferințe purtate, s-a îmbolnăvit și a fost dus la Sanatoriul din Târgu-Ocna. A trecut la cele veșnice la 25 decembrie 1951“, se arată pe site-ul doxologia.ro.























