Pachetul de măsuri menite să stopeze risipa bugetară este un subiect intens dezbătut în această perioadă. În spațiul public s-au rostogolit serii întregi de argumente, aprobatoare și dezaprobatoare cu privire la măsurile fiscale care se doresc instalate. Premierul Marcel Ciolacu susține că își asumă în Parlament răspunderea pentru aceste măsuri și pentru efectelor pe care le vor produce.
Premierul Marcel Ciolacu declară că noile măsuri fiscale nu doar că vor stopa risipa bugetară, ci vor lupta împotriva evaziunii și vor reașeza sistemul fiscal pe baze echitabile. În calitate de permier, acesta susține că este obligat să pună interesul României mai presus decât interesele unor grupuri nemulțumite că fac profituri nu de miliarde de euro, ci “doar” de sute de milioane de euro.
“Am decis, cu orice risc de imagine publică, să spun adevărul. Toți consultanții politici m-au sfătuit să nu fac asta înaintea anului electoral: mai bine să încerc să trag de timp sau să mimăm că luăm niște măsuri. Eu nu pot face asta, nu vreau să-i păcălesc pe români (cum au făcut alții în 2008) și să pun în pericol viitorul țării. Iar adevărul crud este că România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 de miliarde de lei, plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate înseamnă 15% din PIB, adică o frână sinucigașă trasă în calea dezvoltării unui stat modern. Nu există țară europeană care să poată funcționa în asemenea condiții!”, a declarat Marcel Ciolacu.
Argumentele că trebuie să aibă loc o schimbare la nivel fiscal sunt multiple. În momentul de față, în România se regăsesc cele mai mici taxe și impozite din Europa pe capital și cea mai mare impozitare a muncii din Uniunea Europeană. Ulterior, se adună cel mai puțin TVA – practic, 35% din acești bani nu se încasează, o valoare uriașă care îngrașă profiturile evazioniștilor. La impozitul pe profit se încaseză doar un sfert din ce ar trebui din cauza optimizărilor fiscale, iar la impozitul pe venit doar 80%. Bugetul României se bazează pe impozitele, taxele și contribuțiile pe muncă, pe consumul privat și pe efectele de multiplicare ale investițiilor. România nu își poate încasa însă banii cuveniți bugetului de stat, în schimb se împrumută și există, astfel, riscul ca banii de la UE să fie blocați. În ultimii ani s-au acordat facilități fiscale imense pentru firme și diverse categorii de angajați, dar încasările au stagnat. Am rămas blocați la 27% din PIB.
Interesul decare premierul amintește este unul vital: evitarea situației ca fondurile europene să fie stopate. Miza este una uriașă, de peste 70 de miliarde de euro.
“Acest Guvern nu crește TVA-ul general, care rămâne 19%, păstrăm la 9% TVA-ul pentru alimente și medicamente, la fel cum păstrăm TVA-ul cel mai mic, de 5% la lemne de foc, energie, gaze și cărți. Deci nu există niciun risc pentru ca prețurile să crească. În plus, nu se poate vorbi de austeritate când una dintre măsurile-cheie este creșterea salariului minim cu 10% de la 3.000 la 3.300 de lei. Iar în construcții, prin ordonanță de urgență, creștem salariul minim cu 12.5% până la 4.500 de lei. Vorbim astfel de o creștere a salariului minim pentru mai mult de 2 milioane de oameni, iar angajații obișnuiți nu vor achita vreo taxă în plus. Vor plăti însă cei care au proprietăți scumpe, de peste 500 de mii de euro sau mașini scumpe, de peste 75.000 de euro, pentru că mi se pare absolut normal ca bogații să contribuie mai mult atunci când vremurile sunt dificile. Vom taxa însă în plus toate corporațiile cu cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro, care declară profituri infime. Este profund inechitabil ca IMM-urile românești să plătească minim 1% din cifra de afaceri, dar o multinațională să declare pierdere sau să stea cu un profit de doar 0,1% din cifra de afaceri de decenii întregi! Cred că este mult mai corect ca aceste corporații să vireze statului minim 1% din cifra de afaceri dacă impozitul pe profit de 16% este inferior acestui plafon.”, a explicat premierul.
Marcel Ciolacu a confirmat că se vor desființa mii de posturi de șefi, cu toată liota de consilieri, șoferi și secretare. Aceasta ar putea repreznta una dintre cele mai ambițioase reforme ale aparatului bugetar de după revoluție.
“Nu am de gând să dau vreun pas înapoi. Este nevoie de reformă majoră și sunt pregătit să mi-o asum, fiindcă aceasta este singura – și poate ultima – șansă pentru a continua dezvoltarea României.”, a concluzionat premierul Marcel Ciolacu.