Zeci de încălcări ale Constituției, sesizate CCR în legea Ciolacu de creștere a taxelor și impozitelor

2

USR și Forța Dreptei au sesizat Curtea Constituțională pe legea prin care, prin angajarea răspunderii, Guvernul PSD-PNL majorează taxele și impozitele pentru salariați și antreprenori, punând în pericol locuri de muncă și economia în ansamblu. Sesizarea este semnată și de parlamentari PNL.

„Am depus sesizarea USR, Forța Dreptei și PNL împotriva legii prin care Ciucă și Ciolacu bagă mâna adânc în buzunarul românilor. Sunt 13 articole din Constituție călcate în picioare. Astăzi, am blocat legea Ciolacu, ea nu va intra în vigoare la 1 octombrie. Până vor judeca cei de la Curtea Constituțională, nu va crește nicio taxă. Sper ca CCR să nu-și încalce propria jurisprudență, nu văd ce contorsiune ar putea să facă și să spună că această tocăniță cu de toate, care este legea Ciolacu, este constituțională”, declară Ionuț Moșteanu, vicepreședinte USR și liderul grupului USR din Camera Deputaților.

Legea Ciolacu încalcă principiul previzibilității, securității juridice și clarității normelor. Spre exemplu, modul în care sunt redactate dispozițiile privind impozitul minim pe cifra de afaceri poate conduce la interpretări arbitrare. Neclare sunt și prevederile privind impozitul suplimentar pentru sectorul de petrol și gaze, contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru cei care realizează venituri din activități independente, dar și impozitul suplimentar pentru bunurile imobile și mobile de valoare mare.

Totodată, legea Ciolacu încalcă principiul egalității în drepturi, în condițiile în care persoanele care au semnate în anul 2022 antecontracte care prevăd livrarea locuințelor în anul 2024, vor plăti TVA majorat față de persoanele care au semnat antecontractele în anul 2023.

În ceea ce privește modul de adoptare, CCR este sesizată cu privire la încălcarea principiului separației puterilor, în condițiile în care adoptarea unui proiect de lege prin angajarea răspunderii, adică fără dezbateri parlamentare, este o modalitate de legiferare la care trebuie să se apeleze in extremis, atunci când adoptarea în procedura obișnuită nu mai este posibilă ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite acest lucru. Or, în cazul de față, criteriile menționate nu sunt îndeplinite.

Legea Ciolacu nu corespunde Constituției nici în ceea ce privește condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un proiect pentru care Guvernul își angajează răspunderea. Concret, proiectul trebuie să aibă un caracter unitar, iar obiectul de reglementare să se subsumeze unui domeniu unic. Or, legea Ciolacu este o lege-mamut, care modifică direct sau indirect ori derogă de la prevederile a peste 20 de acte normative (printre ele Codul fiscal, Codul administrativ, Legea salarizării unitare, Codul de procedură civilă, Legea contabilității și Codul de procedură fiscală).

Nu în ultimul rând, legea Ciolacu se vrea a fi adoptată prin angajarea răspunderii cu încălcarea principiului legalității. Concret, au fost încălcate dispozițiile Legii privind transparența decizională în administrația publică, fiind cu desăvârșire ignorat termenul legal de consultare publică.